GEORGE  ŢARNEA

O mare personalitate din localitatea noastră a fost si este poetul George Ţărnea.

George Ţărnea - poet, ziarist.

         S-a născut la 10 noiembrie 1945, in comuna Şirineasa, judeţul Vâlcea. A urmat liceul la Râmnicu-Vâlcea ,l-a continuat la la Moineşti, apoi din nou la Râmnicu-Vâlcea, pe care l-a absolvit in anul 1964, la Liceul Teoretic Băbeni. A absolvit Facultatea de Filozofie  din Bucureşti.

         A urmat cursuri liceale la Rm. Vâlcea, continuate la Moineşti şi încheiatela Băbeni, iar din 1964 a frecventat cursuri la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. A fost redactor la ziarul „Orizont” din Rm. Vâlcea, iar apoi alucrat la Televiziunea Română. Poet şi ziarist foarte talentat, a colaborat la o seamă de publicaţii, precum „Luceafărul”, „Viaţa Românească”, „Ramuri”, „Contemporanul”, „Magazin istoric”, „Flacăra”, „Scânteia tineretului”, „Curierul de Vâlcea”, „Viaţa Vâlcii” ş.a. În timpul vieţii i-au apărut 26 de cărţi bine primite de critica literară. Pentru activitatea sa literară în 1980 i s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Craiova.

         Încă din volumul de debut Testamentele înţeleptului (Descriptio Valachiae) apărut în 1974, s-a remarcat prin formula baladescă, prin firescul expresiei lirice şi varietatea temelor care includ legende haiduceşti, peisajul ţărănesc, monotonia provincială, tristeţea hanurilor, poezia patriotică în spiritul vremii ş.a. Tonalitatea baladescă revine într-un următor volum din 1986, Cartea Clara, cu mai mari intensităţi. George Ţărnea a ştiut să scrie şi poezie care ţinteşte sensuri grave, adânci, cu metafore şi simboluri de mare expresivitate, după cum în volumul De ţinut minte. Cartea necuprinsului din 1994, a ştiut să compună poezie pentru copii, deloc lejeră. După 1990, o parte a poeziei sale vizează îndreptarea vieţii sociale, culturale şi morale deficitare a României de după decembrie 1989. Această poezie recurge la mijloacele satirei şi are în vedere o seamă de ipostaze ale răului, criza idealurilor, prozaismul realităţii cotidiene ş. a. Prin Cartea iluminării (2000), care cuprinde „viziuni şi rugăciuni”, publică poezie religioasă gravă unde, alături de cântarea plină de fervoare a divinităţii, elogiază creaţia şi iubirea văzute ca speranţe în ameliorarea şi izbăvirea lumii.

         Prin George Ţărnea, comuna Şirineasa are un poet reprezentativ în ansamblul literaturii române din ultimele trei decenii ale veacului trecut şi primii ani ai celui următor. 

         Debutul ziaristic are loc la Piteşti in anul 1961, in cotidianul “Secera şi ciocanul”.,

         Abordează o lirica patriotica, aşa cum avea sa afirme criticul literar Nicolae Manolescu : ”George Ţărnea este poet adevărat de la prima lui carte, cu o limba muzicala şi mlădioasa, insa prea lunecătoare, tocmai de aceea, pe eufonia cuvintelor. Acum, pentru întâia oara, el rupe gatul cursivităţii, renunţă la rima şi eliberează ritmul. Sentimentalismul prinde o nota mai joasa, mai grava. Parabola etica şi politica ia locul baladelor sau confesiunilor directe. Poet înnăscut, graţios, spontan, George Ţărnea este, iată, şi unul care se face”.

         Ca ziarist, a simţit chemarea publicului, colaborând la numeroase periodice din ţară cu poezii, cronici, comentarii, interviuri, scenarii etc.

         A  fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, redactor la Televiziunea Romana, comentator la radio, prefatator la diferite cărti, personalitate complexa a culturii romaneşti.

 

DUMITRU VLADUŢ 

         Alta personalitate din comuna Sirineasa este  domnul Dumitru Vlăduţ. S-a născut la 3 martie 1950 in satul Ciorăşti, comuna Sirineasa, judeţul Vâlcea,cercetător, cadru didactic universitar, critic şi istoric literar, publicist. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, la secţiunea Critică şi istorie literară şi aretitlul ştiinţific de doctor în filologie.

            S-a născut în satul Ciorăşti, în 3 martie 1950. A urmat şcoala primară în Ciorăşti, clasele V-VIII la Şirineasa, liceul la Băbeni (1965-1969) şi Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş –Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia română-franceză(1969-1973). După absolvire, a lucrat în cercetarea ştiinţifică, la Sectorul de Lingvistică de la Baza de Cercetări Ştiinţifice a Academiei Române-Filiala Timişoara (1973-1976), apoi la Centrul de Ştiinţe Sociale al Universităţii din Timişoara, unde afost transferat cu întregul sector, revenind în 1990 laFiliala Timişoara a Academiei Române, la Institutul de Cercetări Socio-Umane. În 4 iulie 1990 şi-a susţinut doctoratul în filologie la Universitatea de Vest din Timişoara, iar în 1999 s-a transferat în învăţământul superior, la Facultatea de Drept a Universităţii „Tibiscus” din Timişoara, unde a avut gradul de conferenţiar dr. A fost secretar ştiinţific (prodecan cu munca ştiinţifică) al facultăţii amintite şi decan (2008-2015), pensionându-se în 2015.

 

            A publicat 8 cărţi de critică, istorie şi teorie literară, stilistică şi lingvistică în calitate de autor unic şi este coautor la 14 volume colective, unele reprezentând proiecte de cercetare fundamentale coordonate de Academia Română sau Ministerul Educaţiei Naţionale: Dicţionarul general al literaturii române(7 volume, 2004-2009), Dicţionar al scriitorilor din Banat (2005), Enciclopedia Banatului. Literatura(2015). A publicat de asemenea 24 de studii de specialitate în volume colective, 85 de articole de specialitate în reviste de cercetare, literare şi culturale, peste 70 de recenzii, cronici şi articole de publicistică în reviste şi ziare, a alcătuit prefeţe şi postfeţe, o ediţie critică, a susţinut emisiuni săptămânale de cultivarea limbii, la Radio Timişoara (2011-2017)  şi a participat cu expuneri, comunicări şi conferinţe la aproximativ 100 de simpozioane, colocvii ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Dumitru Vlăduţ a colaborat la multe publicaţii lingvistice, literare şi culturale, inclusiv din străinătate (Franţa, Serbia). Cărţile sale se află în marile biblioteci din România, începând cu Biblioteca Naţională şi Biblioteca Academiei, iar unele lucrări semnate de el sunt şi în străinătate. 

         Studii: clasele I-IV la Şcoala generala Ciorăşti; clasele V-VIII Şcoala generala Sirineasa; Liceul Teoretic Băbeni(1965-1969); Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, secţia romana-franceza (1969 – 1973).

         Locuri de munca: - cercetător ştiinţific la Filiala Timişoara a Academiei Romane (1973-1975); cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări Socio-Umane”Titu Maiorescu” al Filialei Timişoara a Academiei Romane-1990-1999).

         - din anul 1999: conferenţiar universitar doctor la Facultate de Drept al Universităţii „Tibiscus” din Timişoara; secretar ştiinţific (prodecan) al acestei facultăţi.

         TITLU STIINŢIIFIC: Doctor in filologie ( din 4 iulie 1990).

 

ION-LIVIU SARARU

 

         O altă personalitate din localitatea Şirineasa este  domnul  Săraru Ion-Liviu. S-a născut in Râmnicu Vâlcea  la data de 19 decembrie 1955.  Absolvent al Şcolii generale cu clasele I- VIII din comuna Şirineasa în anul 1971; Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu  Râmnicu Vâlcea în anul 1975. Reuşeşte la Universitatea de Vest din Timişoara - Facultatea de Matematică în vara anului 1975. Urmează  stagiul militar cu termen redus la U.M. 01428 Lugoj în perioada 1975-1976.

Stare civilă: căsătorit, un copil.

Instituţia

 

Universitatea de Vest din Timişoara - Facultatea de Matematică

 

Perioada: de la (luna, anul)

până la (luna anul)

 

1976 - 1980
Grade obţinute

 

- Cercetător ştiinţific – 1986

 

- Cercetător ştiinţific principal gradul III - 1990

 

Diplome obţinute din specializări

a) În tară:                                                                               - Curs post-universitar: „Fizica atmosferei” – Facultatea de Fizică a Universitatii din Bucureşti( 1986).                                  

– Doua cursuri de pregătire în informatică  Bucureşti ( 1987; 1989).                                                                                           

– Curs pentru iniţiere în CLIOM ( Sistemul informatic de prelucrare complexă a datelor meteorologice) sub egida NOAA NWS SUA, Bucureşti 1995.                                          

– Curs „ Opţiuni de Modelare Macroeconomică a Schimbărilor Climatice, organizat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (U.S.A.I.D.) şi Institutul de Educaţie Internaţionala ( I.I.E.) – Bucureşti 2001.                      

b) în străinătate:                                                                    - Curs de perfecţionare CLICOM, organizat de << METEO France>> - Paris 1997.

 

Titlul ştiinţific : Cercetător ştiinţific principal gradul III.

 

Experienţa profesională:

       Perioada:de la (luna,  anul) până  la ( luna anul) Loc de munca/ funcţia Descriere
Septembrie 1980 – august 1982

Şcoala generală din comuna Cojasca; judeţul Dâmboviţa/ profesor

Profesor matematica clasele V-X
Septembrie 1982 – august 1983 Şcoala generală nr. 160 Bucureşti/ profesor Profesor matematica clasele V-X
Septembrie 1983 – 2005 IMH, INMH,ANM/ meteorolog; cercetător ştiinţific; cercetător ştiinţific principal Lucrează în cadrul  Prognozelor de Lungă Durată primii 2 ani, apoi în cadrul Climatologiei pană în 2005
Aprilie 2005 Director la Centrul de Meteorologic Regional Muntenia din cadrul ANM CNM Muntenia este cea mai mare sucursală a ANM, cu sediul în Bucureşti, cuprinde o suprafaţă de 22.5% dinteritoriul ţării, are în componenta doua servicii meteorologice la Buzău şi Piteşti şi un total de 35 staţii meteorologice.

 

Locul de muncă actual şi funcţia: director executiv Administraţia Naţională de Meteorologie, respectiv Centrul Meteorologic Regional Muntenia.

         Vechime total în munca : 24 ani.

         Alte menţiuni:

a) Doctorand în faza finală a Institutului de Geografie din Bucureşti Titlul tezei:

<<Variabilitatea şi tendinţa de evoluţie a regimului termic al aerului în Romania>>.

b) Peste 20 de comunicări ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate.

 

CONSTANTIN POENARU

         Personalitate a comunei Şirineasa este de asemenea CONSTANTIN POENARU, ziarist, cercetător, editor, publicist. A fostmembru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, alSocietăţii Ziariştilor Români şi al Federaţiei Internaţionale a Ziariştilor, director al Centrului Român de Istorie a Presei (din ianuarie 2014) pe care l-a fondat.

 

       S-a născut în 4mai 1951 în localitatea Mociu din judeţul Cluj şi adecedat în 1 aprilie 2016 în Bucureşti, fiind înmormântat, la voinţa sa, în Şirineasa, localitatea copilăriei şi a părinţilor săi. A urmat şcoala primară în Şirineasa, clasele V-VIII şi liceul în Rm. Vâlcea, iar între anii 1973 şi 1976 Facultatea de Ziaristică din Bucureşti.

       În perioada 1987-1992 a fost student la Facultatea de Litere din Bucureşti, secţia franceză-română. A urmat cursul postuniversitar de Drept internaţional umanitar la Facultatea de Drept din Bucureşti (1993-1994) şi a efectuat stagiul de documentare la Institutul Internaţional de Drept Umanitar din San Remo, Italia (1994).Constantin Poenaru a lucrat în mai multe instituţii: fotoreporter şi redactor la ziarul „Orizont” din Rm. Vâlcea(1971-1977), realizator de programe la Radio Vâlcea (1977-1979), traducător tehnic la Institutul de Cercetare Ştiinţifică „Faur” din Bucureşti, instructor tipărituri şi secretar general al Consiliului Naţional al Societăţii Române de Cruce Roşie (1990-1992), director executiv al Asociaţiei Române de Drept Umanitar (1992-1995), redactor-şef adjunct (1993-1994) şi apoi redactor-şef şi consilier editorial la „Revista română de drept umanitar”(1995-2004).

       Între anii 1995 şi 2016 a lucrat la Curtea Constituţională a României, având funcţiile de consilier şi şef serviciu, membruîn colectivul de redacţie al „Buletinului Curţii Constituţionale ”, îngrijitor al unor lucrări de jurisdicţie constituţională. A fost redactor de carte şi colaborator la mai multe edituri, redactor şi consilier editorial la publicaţiile vâlcene „Povestea vorbei”, „Cultura vâlcean㔺i a colaborat cu eseurişi poezie la unele reviste literare („Luceafărul”, „Vatra”, „Ramuri”ş.a.) S-a dovedit un harnic şi talentat publicist, scriind peste 250 de articole şi studii în reviste de specialitate şi peste 1500 de articole şialte contribuţii în ziare din Rm.Vâlcea şi din ţară.

       Este coautor laimportanta lucrare Istoria publicisticii din România în date (2012) şi a editat în 2012, în colaborare cu Liviu Papuc din Iaşi manuscrisul universitarului Leca Morariu din Cernăuţi, aflat în refugiu, cu titlul Jurnal vâlcean (1944-1948). O realizare a sa este fondarea publicaţiei on-line „Buletin de istorie a presei” al cărei director a fost, primind pentru aceastaşi un premiu. A fost decorat cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler (2004).